Gerunziu: creând
Participiu: creat
| Indicativ | Subjonctiv | ||
|
Prezent eu creez tu creezi el creează noi creăm voi creaţi ei creează |
Perfect compus eu am creat tu ai creat el a creat noi am creat voi aţi creat ei au creat |
Prezent eu să creez tu să creezi el să creeze noi să creăm voi să creaţi ei să creeze |
Perfect compus eu să fi creat tu să fi creat el să fi creat noi să fi creat voi să fi creat ei să fi creat |
|
Imperfect eu cream tu creai el crea noi cream voi creaţi ei creau |
Mai mult ca perfect eu creasem tu creaseşi el crease noi creaserăm voi creaserăţi ei creaseră |
Perfect simplu eu creai tu creaşi el creă noi crearăm voi crearăţi ei creară |
Viitor I eu voi crea tu vei crea el va crea noi vom crea voi veţi crea ei vor crea |
|
Viitor II eu voi fi creat tu vei fi creat el va fi creat noi vom fi creat voi veţi fi creat ei vor fi creat |
Viitor I (popular) eu o să creez tu o să creezi el o să creeze noi o să creăm voi o să creaţi ei o să creeze |
Viitor II (popular) eu am să fi creat tu ai să fi creat el are să fi creat noi avem să fi creat voi aveţi să fi creat ei au să fi creat |
Viitor I (popular) eu oi crea tu îi crea el a crea noi om crea voi îţi crea ei or crea |
|
Imperativ
tu creează
voi creaţi |
Condiţional prezent eu aş crea tu ai crea el ar crea noi am crea voi aţi crea ei ar crea |
Condiţional
perfect eu aş fi creat tu ai fi creat el ar fi creat noi am fi creat voi aţi fi creat ei ar fi creat |
|
Apropo de acest verb “cu probleme”, profesoara mea din scoala generala m-a invatat o regula infailibila : de cate ori nu stiu cati de “e” sa pun, sa fac o paralela intre “a crea” si “lucra”. Acolo unde a “lucra” are un “e”, “a crea” are intotdeauna doi “e”.
Exemplu :
lucrez – creez (un “e” – doi “e”)
lucreaza – creeaza (un “e” – doi “e”)
o sa lucreze – o sa creeze (un “e” – doi “e”)
Metoda e infailibila si m-a salvat de multe ori !
Chiar nu cunoşteam metoda aceasta! Mulţumesc pentru pont!
Păi nu că ar fi o metodă, e o regulă în gramatică în ce priveşte formarea timpurilor în limba română. După cum ştim, sunt patru grupe de verbe, în funcţie de terminaţiile acestora la modul infinitiv. Grupele sunt: “-a”, “-ea”, “-e” şi “-i”.
Acum, în principiu, timpurile se formează înlăturând terminaţia de infinitiv şi adăugând, pentru fiecare persoană în parte, terminaţia specifică timpului şi modului pe care vrem să le expunem.
Exemplificând, se elimină “a”-ul din a crea şi se adaugă “-ez”, “-ezi”, “-ează”. Şi da, se elimină doar “a”-ul, deoarece pentru a fi făcut parte din grupa “-ea” ar fi trebuit ca, la despărţirea verbului în silabe, cele două vocale să facă parte din aceeaşi silabă. Exemplu în acest sens ar fi verbul “a vedea”.
am o intrebare…de fapt, mai mult, spun cum stiu eu; e posibil sa ma insel, asa ca, te rog, corecteaza-ma daca e cazul
la gerunziu nu se pune â, ci î…
Horia, eu sunt de părere că este corectă forma “creând”, “având”…
• Se scrie â, nu î, în poziţie mediană, în toate cuvintele (gând, cânt, pâine, pârâu, cântar, etc) cu excepţia cuvintelor compuse sudate, în care al doilea cuvânt începe cu î (bineînţeles, semiîntuneric, etc) şi a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt care începe cu î (neîntrecut, preîntâmpina, bineînţeles).
• Se scrie şi se pronunţă â, nu ă, în cuvinte ca: întâi, până (nu întăi, pănă).
• Se scrie şi se pronunţă â, nu ă, în sufixul verbelor derivate din
onomatopee care au â în rădăcină (cârâi, mârâi, zbârnâi – nu cârăi, mârăi, zbârnăi).
• Se scrie şi se pronunţă -ând (nu –ind) în gerunziile verbelor de
conjugarea I după consoanele ş şi j ( îngrăşând, angajând, nu îngrăşind, angajind).
Gerunziul verbelor a agrea, a crea este agreând, creând, nu agreind, creind.
• Se scrie şi se pronunţă -ind (nu ând) în gerunziile verbelor de conjugarea I a căror rădăcină se termină în i: apropiind, tăind, nu apropiând, tăând).
Multumesc tuturor pt. sfaturile postate :-*
multumesc si eu, din nou! cred ca “iubesc” gramatica. as avea insa o sugestie:P nu ar fi mai potrivit sa refaci putin acest tabel, pentru cei care, poate, inca mai confunda un timp verbal cu un mod verbal? iti marturisesc cinstit ca as fi putut intelege, spre exemplu, ca modul conditional, la prezent este un timp al modului conjunctiv, deoarece este incadrat in tabel in partea dreapta, alocata modului conjunctiv. La fel pot spune si despre perfect simplu, viitor 1, viitor 2(popular) si viitor 1(popular). Sau in aceasta privinta chiar nu mai retin eu carui mod apartin? Sau poate n-am invatat asta niciodata. Personal, cunosteam pentru subjonctiv doar prezent si perfect compus. Help, pls! Sper sa ma fi facut inteleasa. Multumesc anticipat!
Draga Iguana, am o mica nelamurire: de ce ai scris modul subjonctiv si nu modul conjunctiv ? Din cate stiu eu, modul subjonctiv nu exista in limba romana, iar cei care citesc aici, probabil sunt la fel de nedumeriti ca mine. Multumesc.