Pleacă că te papă cuţu,
Că căţelu’ nu te iartă Dacă-i vei fura păpica. Mai bine înaintează înainte
Dacă vrei ca câinele Azi să sperie… vrăbiile! * Exerciţii pentru dicţie: * S-a întâmplat o întâmplare unui tâmplar. Un alt tâmplar, care din întâmplare auzise întâmplarea întâmplată întâmplător tâmplarului, s-a dus să vadă ce s-a întâmplat tâmplarului şi din întâmplare s-a lovit de tâmpla tâmplarului. * Capra neagră-n piatră calcă,
Cum o calcă-n patru crapă!
Crape capu caprii-n patru
Cum a crăpat piatra-n patru!
Capra neagră calcă-n clinci,
Crape capu caprii-n cinci
Cum a călcat capra-n clinci.
Capra paşte lângă casă
Capu caprii crape-n şase!
Capra noastră n-are lapte
Crăpa-i-ar coarnele-n şapte!
Capra-n piatră a călcat
Piatra-n patru a crăpat. * Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriţă, a cărămidărit cărămidăriţa pe cărămidar. * Bucură-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel care s-a întors bucuros de la Bucureşti. * Saşiul stă pe şasiu şi şuşoteşte. * Şase sute şaizeci şi şase de saşi în şase sute şaizeci şi şase de saci. * Şapte sape late jos şi-alte şaptezeci şi şapte de sape late-n spate. * E pestriţă prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei pestriţe. * Alte rubrici:
mai, NICIODATA nu am fost in stare sa fac exercitiile de dictie, mai ales p asta cu capra…trist, foarte trist!!!
Multzam, dacă mă crezi, nici eu!
– singura chestie care mi-a “ieşit” a fost cea cu “caracapterichipteriţă bilibistrocizată cu bilibimostroză” – să nu mă întrebi ce înseamnă, căci nu ştiu (trebuie spus totul dintr-o răsuflare!) 
si eu pot asta…dar te corectez: heribilibimostroza, da?!
La cursul de radio am facut dictie, uf, cat am mai ras!
Multzam, dar poţi să mă luminezi şi CE înseamnă “heribilibimostroza”?
Andi, îmi închipui – când le-am scris pe cele de mai sus, le silabiseam cu voce tare (să nu le scriu greşit) şi la un moment dat am început să mă bâlbâi…
Revelatie! Incredibil, ca mai pot exista si alte preocupari, fata de mocirla viscerala din blogosfera; si care, vai, ne arata cat mai avem de lucrat cu noi insine; ca avem multe gene de inactivat; ba chiar mai multe de activat, pentru o atitudine interioara, demna! Cat priveste cacofoniile, o specie a acestora, eu o vad in repetarea acelorasi cuvinte, intr-un text, mai ales scurt.Sunt cam in acelas stadiu de autoobservare, si abia acum, realizez starea psihomentala a lui Flaubert, in incercarile sale zilnice, de a scrie un text de o pagina, in care sa nu repete un singur cuvant.Si, daca nu este un abuz, ar fi interesant cred, ceva despre punctuatie, recte,despre virgula!Cu aleasa apreciere!Multumesc, e prea putin!
Chiar si lasand deoparte postarile ca atare, insasi ideea alcatuirii unei asemenea rubrici pe blog e meritorie – FELICITARI! (Prea multe agramatisme si prea multe greseli de ortografie – INAFARA mistype-urilor – prin blogosfera…)
Off-topic:
1. Sunt prima data pe aici (“nimerit” in urma unei serii – presupun ca irepetabile – de link-din-link) si – dupa cum spuneam – imi place ceea ce am gasit – felicitari. Bine v-am gasit pe toti! Spor si succes!
2. Desi sunt (putin cam prea) in varsta, sunt mult prea nepriceput in domeniul virtual, unde sunt autodidact (de nevoie, nebeneficiind de indrumare si ajutor din partea cuiva competent). Pacat ca blogul nu ofera SI abonare prin mail (cea prin RSS nu mi-e familiara), ca l-as mai “vizita”. (Daca veti decide sa oferiti SI aceasta metoda de abonare, va rog sa ma instiintati si pe mine la adresa de mail asociata acestui comentariu. Va multumesc anticipat pt intelegere si bunavointa!)
Onu Ionescu, Victor, vă mulţumesc pentru aprecieri si sper ca, în limita timpului disponibil, să pot dezvolta această rubrică. Propunerile dumneavoastră îmi sunt de folos.
Sărăbători fericite vă doresc!
Felicitari! O sa recomand blog-ul tau tuturor prietenilor mei pe care mi-e cam rusine sa-i corectez, in special celor plecati prin strainatate care pretind ca au cam uitat lb. romana. Iti multumesc si in numele lor si tine-o tot asa.
Toate cele bune!